Treceți la conținutul principal

Cea mai rapidă pizza făcută în casă


          Ştiţi zilele acelea când şeful vă cere să staţi peste program, iar familia vă aşteaptă acasă la cină? În frigider nu aveţi nimic gătit, iar copiii ar mânca ceva cald şi bun. Pentru astfel de zile aglomerate şi grele s-a inventat cea mai rapidă pizza care se poate prepara acasă.


          Reţeta e potrivită şi pentru cei care nu se prea pricep la bucătăreală, pentru că presupune folosirea unor felii de pâine în locul pregătirii aluatului. Ce poate fi mai simplu decât atât? Totodată, pizza rapidă are calitatea că se poate prepara din aproape orice ingrediente aveţi în casă. Şi, nu în ultimul rând, e deosebit de gustoasă!

          Aşadar, aveţi neapărată nevoie de: pâine feliată (de preferat, o pâine mai veche), puţin lapte rece, pastă de roşii sau ketchup. Celelalte ingrediente sunt la libera alegere: şuncă, salam, orice fel de brânză (le puteţi combina, dar ar fi bine să aveţi şi mozzarella sau caşcaval, care se topesc delicios la căldură), slănină, porumb, măsline, ardei, ceapă, somon afumat, ouă etc.


          Primul pas este să înmuiaţi fiecare felie de pâine în lapte. Nu le ţineţi prea mult, căci se vor înmuia prea tare şi se vor rupe. Apoi aşezaţi o coală de hârtie de copt într-o tavă şi aranjaţi feliile de pâine una lângă alta, completând spaţiile libere cu bucăţi de pâine mai mici. Nu este recomandabilă folosirea, în locul hârtiei de copt, a foliei de aluminiu, deoarece are efecte negative asupra sănătăţii. Ungeţi întreaga suprafaţă obţinută din alăturarea feliilor de pâine cu pastă de roşii preparată în casă sau cu ketchup. În cazul în care vreţi să folosiţi ouă, trebuie să le bateţi cu puţină sare, ca pentru omletă, şi să întindeţi amestecul peste pâine. În continuare, aşezaţi ingredientele pe feliile de pâine, având grijă să le împrăştiaţi cât mai uniform. Pe deasupra radeţi caşcaval sau mozzarella.


          Introduceţi tava în cuptorul preîncălzit şi lăsaţi-o aproximativ 15 minute.


          Veţi avea parte de o seară plăcută în familie, iar gătitul nu vă va fi obosit prea tare. Puteţi să-i cooptaţi la prepararea pizzei rapide şi pe copiii dumneavoastră, a căror poftă de mâncare va creşte exponenţial. Gătitul împreună cu copiii este un prilej de a sta de vorbă cu ei, de a vă înveseli şi de a-i educa. Iar astfel de momente sunt adesea creatoare de amintiri de neuitat. Peste ani, atât dumneavoastră, cât şi copiii dumneavoastră vă veţi aminti cu plăcere de aceste clipe petrecute în familie.


          Poftă bună!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Feerie de iarnă cu miros de pizza

Afară ninge cu fulgi mari. Dar ce spun, parcă sunt bulgări care cad cu viteză în capetele oamenilor. În  fața ferestrei, în intersecție, s-a blocat o mașină. O alta vrea să o depășească și se împotmolește și ea. Nu se mai deosebește drumul de trotuar. Prăpădul alb e la apogeu.  Înăuntru, în casă, încă am bradul împodobit. Luminițele strălucesc în culori și parcă văd felii de pizza agățate de crengi. Închid ochii și îi deschid iar. Feliile triunghiulare sunt tot acolo, văd chiar și sosul cum se scurge pe parchet. E clar, mi-e foame. Centrala merge de câteva ore, dar tot mi-e frig. Mi-am pus o bască în cap, să mă încălzesc, dar fără rezultat. Ultima soluție e să pornesc cuptorul. De abia aștept momentul când bucătăria se va umple iar de arome. Recunosc, e și un mod de a-mi teroriza vecinii, care, podidiți de mirosurile din bucătăria mea, mă întreabă uneori ce am mai gătit. Și îmi mărturisesc că salivează abundent atunci când pe mine mă apucă cheful de bucătăreală. Pentru mine, gătitul

Ketchup-ul, sosul favorit al lui Jane Austen

“Îl avem cu toţii pe masă. O pastă roşie, mai degrabă lichidă, închisă într-un recipient din plastic. Nu ne-am putea închipui că, iniţial, ketchup-ul nu a avut nicio legătură cu pătlăgelele roşii, principalul ingredient, şi nici cu Italia, patria pastelor... Ketchup-ul, susţin istoricii, vine de la cuvântul chinezesc „koe-chiap” sau „ke-tsiap”, care se traduce prin saramură de peşte sau peşte fermentat. La origine, sosul semăna mai mult cu cel de soia pe care îl cunoaştem astăzi sau cu sosul Worcestershire, bazat pe saramura de peşte, ierburi şi condimente…” Continuarea articolului, aici: https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/ketchup-ul-sosul-favorit-al-lui-jane-austen  

Ce înseamnă, pentru tine, “cea mai bună pizza”?

Poate că e cea cu multă brânză, care să se întindă delicios atunci când desprinzi felia de pe farfurie, sau cea cu extra ciuperci şi şuncă tăiată în felii aproape transparente. Poate că e cea cu blat subţire şi crocant, care de abia susţine greutatea ingredientelor de deasupra, sau cea cu blat pufos, în care te afunzi atunci când muşti. Poate că e cea cu peperoni, după care îţi ia foc gura, într-o explozie de arome, sau cea cu sos dulce, ca în copilărie. Sau poate că cea mai bună pizza nu e cea cu cele mai potrivite ingrediente. Poate că gustul nu depinde numai de grosimea blatului sau de ketchup-ul pe care îl foloseşti, ci de locul unde te bucuri de mâncare. Poate preferi să mănânci pizza într-un restaurant fără fiţe, cu preţuri rezonabile şi unde încap la masă toţi prietenii tăi. Sau acasă, în pat, alături de iubita ta, în timp ce vă uitaţi la un film de dragoste şi ea te ţine de mână. Poate îţi place momentul acela când te hotărăşti să nu guşti doar o felie, ci să mănâ