Treceți la conținutul principal

Am vrut să ţin o dietă sănătoasă şi nu am ajuns la nicio concluzie

Oricât ţi-ai dori să duci o viaţă sănătoasă, urmând fiecare sfat dat de specialişti cu privire la o dietă echilibrată, acest lucru pare uneori imposibil. În presă găseşti zilnic câte un sfat despre ce e bine şi ce nu e bine să mănânci. Problema e că ceea ce nutriţioniştii spun azi că e o mâncare sănătoasă, s-ar putea ca mâine să nu mai recomande. Pe de altă parte, lumea, în general, şi România, în special, s-au umplut în ultimii ani de nutriţionişti, şi fiecare are propria părere cu privire la o dietă sănătoasă.
Până nu demult ni se spunea să nu cumva să mâncăm carne de porc, pentru că e grasă şi nesănătoasă. De curând am citit o părere contrară, precum şi faptul că e mult mai bine să mănânci carne de porc, decât carne de vită. Desigur, cel mai bine e să mănânci carne de pasăre, însă ştim cu toţii că puii sunt îndopaţi cu antibiotice. Rămâne peştele, foarte sănătos atâta timp cât nu trăieşte în ape poluate. Eventual, dacă e crescut în cadă.

Până de curând ni se recomanda să bem lapte degresat, pentru că, nu-i aşa, prezintă mai puţine riscuri pentru organism. Colesterolul este un Bau-bau de care, după o anumită vârstă, fugim cu toţii. De puţină vreme a apărut în eter informaţia cum că laptele ar trebui băut nedegresat, pentru că astfel este mult mai sănătos.

Legumele şi fructele sunt recomandate de toată lumea. Sunt sănătate curată, ni se spune. “Pentru o viaţă sănătoasă, consumaţi zilnic fructe şi legume”. Dar nu şi citrice, care sunt tratate cu substanţe chimice periculoase. Nici roşii, care sunt colorate artificial. Nici pepeni, care sunt umpluţi cu apă în mod artificial. Şi aşa mai departe.

Ca să fii sănătos, trebuie să bei zilnic cel puţin doi litri de apă. Cu asta, toată lumea era de acord până deunăzi. Există chiar şi o campanie de informare publică în această direcţie. Dar ce credeţi că am citit în urmă cu câteva săptămâni? Da, aţi ghicit: apa prea multă strică. Mai exact, duce la boli de rinichi. Să vezi şi să nu crezi.

Aşa că nu prea mai ştii ce să mănânci. Deocamdată, toţi nutriţioniştii sunt de acord că zahărul şi făina albă nu sunt alimente de dorit. Nici margarina. Măcar ştim că pe acestea trebuie să le evităm. În rest, doar legume şi fructe din grădina proprie, dacă avem norocul să trăim undeva departe de poluare. Şi cu un pahar de vin roşu, dar numai după ce nutriţioniştii se vor pune de acord că el e benefic şi nu provoacă cancer.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Arome, mirosuri, parfumuri

V-ați gândit vreodată la importanța mirosurilor pentru noi, oamenii?
Desigur, noi nu suntem animale, nu avem simțul mirosului atât de fin precum câinii, spre exemplu, mirosurile nu sunt esențiale pentru viața noastră, și totuși...

Mă gândesc că, atunci când suntem printre mulți oameni, mereu ne facem o primă impresie în funcție de mirosul lor. Dacă miros a murdărie sau a transpirație, îi disprețuim. Îi catalogăm ca boschetari sau măcar ca nespălați ori neglijenți. Dacă miros a parfum, dar miros prea tare, spunem că sunt țoape. Dacă parfumul pare ieftin, iar este o bulină neagră pentru cel care îl poartă.

Când intrăm într-o casă străină, primul lucru pe care îl simțim este mirosul. Ne place dacă e aerisit sau dacă miroase vag a flori. Nu ne place dacă aerul este îmbâcsit sau dacă miroase a igrasie.

Dar dacă în casa străină în care am intrat miroase a mâncare? Un miros puternic de pizza ne va aminti că ne este foame. Un miros de ciocolată sau vanilie ne va da speranțe că gazda urmează să n…

Când mi-e poftă de pizza

Am citit undeva despre un studiu care arată că între creierele celor care amână tot timpul ceea ce au de făcut și ale celor care se apucă imediat de treabă există diferențe structurale. Eu, una, mă număr printre „procrastinators”, adică printre cei care își amână treburile cât de mult posibil.

Am început textul atât de savant doar pentru a vă spune că fac asta chiar și când mi-e poftă de ceva bun. Am zile în care mi se pune pata pe câte un aliment. În general este vorba despre alimente nesănătoase, desigur. Spre exemplu, într-o zi mi se pune pata pe parizer. Sunt în stare să mănânc un kilogram de parizer din cel mai scârbos, din cel mai ieftin, pe care îl găsesc la magazinul din blocul meu. Alteori mi se face o poftă incredibilă de pizza. Din care nu aș avea voie să mănânc, pentru că oricum am multe kilograme în plus și ar trebui, nu-i așa, să ronțăi doar cotoare de varză. Deci, cum spuneam, creierul meu urlă „pizza!!!”. Cel mai simpu ar fi să mă îmbrac, să cobor în stradă și să merg c…

Condimente pentru pizza: 8 idei delicioase

Pizza se naște ca o mâncare  din popor din cauza simplității materiilor prime folosite atât pentru a face aluatul, cat si pentru a combina condimentele care poate satisface si atrage chiar și regii. De-a lungul timpului, această mâncare a fost adesea văzută ca o mâncare aproape improvizată, plasată în fundal în comparație cu alte feluri de mâncare fină de gastronomie națională; acum însă pizza  poartă  haine noi, se potrivește chiar printre preferintele gurmanzilor.

Pizza este perfectă atunci când este îmbogățită de condimente simple, dar este, de asemenea, capabilă să uimească ca un vehicul versatil de excelență gastronomică. Există, totuși, unele toppinguri  care sunt adevărate pietre de temelie, clasice, atemporale sau un mariaj al gusturilor.

Pentru o Pizza Margherita autentică - roșii decojite, ulei de măsline extra virgin, mozzarela din lapte de vacă numită fiordilatte, busuioc: sunt ABC-ul  pentru o margherita de calitate. Regina pizzelor își găsește punctul forte în simplita…